money.ro
🔔 Alerte
ActualitateCristina Popovici

Despăgubirea primită de România pentru cele patru bunuri culturale furate din Muzeul Drents din Olanda

Publicat la 20.09.2025, 10:03:51

Distribuie:WhatsAppFacebookX
Despăgubirea primită de România pentru cele patru bunuri culturale furate din Muzeul Drents din Olanda
DiscoverGoogle NewsSursă preferată

Care e despăgubirea primită de România pentru bunurile culturale furate de la muzeul din Olanda?

Ministerul Culturii a anunţat, sâmbătă, că România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Olanda.

”Muzeul Naţional de Istorie a României a confirmat că suma integrală aferentă poliţei de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului incheiat între părţi. Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brăţări şi Coiful dacic de la Coţofeneşti”, anunţă, sâmbătă, Ministerul Culturii, într-un comunicat de presă.

Cum arată despăgubirea primită de România

Potrivit documentului citat, ultima tranşă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august.


”În conformitate cu reglementările legale, conform comunicării primite din partea Ministerului de Finanţe, MNIR – care, la acest moment, a încasat integral asigurarea, va vira suma către bugetul de stat”, a mai transmis Ministerul Culturii.

Instituţia precizează că, la restituirea obiectelor asigurate, asigurătorul va solicita contravaloarea asigurării de la muzeu care, la rândul său, va solicita banii de la bugetul de stat.

”Pentru a asigura permanenta monitorizare a situaţiei şi corecta informare a opiniei publice, la nivelul ministerului şi MNIR va fi îmbunătăţită funcţionarea grupului de lucru prin adaptarea componenţei sale la situaţia actuală.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, al treilea ministru la conducerea ministerului, de la momentul scoaterii tezaurului din ţară, a solicitat propuneri de modificări a procedurilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu din România, pentru a reduce riscul repetării unor asemenea evenimente extrem de grave, ce afectează dramatic patrimoniul naţional”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

Prima audiere publică în dosar a avut loc la începutul lunii mai, iar a doua la finalul lunii iulie. A treia audiere este aşteptată în octombrie.

Douglas Chesley W. (36 de ani) şi Bernhard Z. (35 de ani) au fost judecaţi. Jan B. (20 de ani) a fost arestat în 23 aprilie. B. este acuzat că a cumpărat un baros de la un magazin de bricolaj cu două zile înainte de senzaţionalul furt de artă din ianuarie.

Spargerea de la Muzeul Drents a fost precedată de o explozie puternică. Potrivit procurorului, a fost folosită o petardă extrem de puternică. La scurt timp după spargere, o locuitoare din Pelikaanstraat a auzit deschizându-se uşa unui container de haine de pe strada sa. A auzit apoi o maşină care se îndepărta cu zgomot. În interiorul containerului se afla o geantă sport care conţinea haine. Pe aceasta a fost găsit material celular aparţinând suspecţilor.

Coif şi brăţări de aur

Geanta conţinea şi cioburi de sticlă. Cercetările arată că acestea erau aproape sigur fragmente de sticlă din vitrinele sparte din muzeu. În interior se aflau casca istorică de aur şi trei brăţări de aur furate. Obiectele erau împrumutate de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Geanta pare să fi fost cumpărată de Z.

Se crede că bărbaţii au campat în parcul Lunsbergen din Borger înainte de spargere. Cabana fusese închiriată de B., în vârstă de 20 de ani. Sistemul parcului a arătat că lacătul a fost deschis din exterior la scurt timp după spargerea din Assen. După arestarea lor, suspecţii au refuzat să vorbească. Doar cel mai tânăr le-a spus ofiţerilor sub acoperire că W. a fost „creierul” jafului.

Potrivit lui B., W. a pus la cale furtul de opere de artă şi a transportat comorile în duba sa. După furt, el le-ar fi depozitat pentru a le vinde ulterior. Coiful de la Coţofeneşti şi brăţările lipsesc şi în prezent.

Articole înrudite

Cele mai citite

  1. 1Dr. Cristina Daniela Ene, Medic Primar Endocrinologie: „Foarte des, omul vine cu un teanc de investigații făcute fără indicație și scoase din context, iar confuzia pornește de acolo”
  2. 2Un plan de țară modern pentru România, un câștig pentru întreaga Europă
  3. 3Cinci zile de PSD i-au fost suficiente Cosminei Cerva pentru a ajunge în conducerea Senatului. Partidul lui Grindeanu și Ciolacu are talent la promovări rapide!
  4. 4Cine poate ieși la pensie la 58, 59 sau 60 de ani. Ce condiții trebuie să îndeplinească românii și cât se reduce pensia anticipată
  5. 5BNR pune în circulație 5 milioane de monede cu chipul lui Constantin Brâncuși. Cât valorează, cum arată și cât costă exemplarele pentru colecționari

Newsletter zilnic money.ro

Știrile care contează și piețele, în fiecare dimineață, în 2 minute.

Urmărește pe DiscoverUrmărește pe Google NewsAdaugă ca sursă preferată