În Republica Moldova au loc duminică alegeri locale, un scrutin ce iese din tiparele obişnuite pentru că vine într-un moment tensionat de războiul de la graniţa cu Ucraina şi de amestecul Rusiei pe care îl acuză guvernul proeuropean al preşedintei Maia Sandu, în condiţiile în care ţara se pregăteşte să afle în curând dacă Uniunea Europeană o consideră aptă să deschidă negocierile de aderare după numai un an şi jumătate de la primirea statutului de candidat.
Preşedinta Maia Sandu a îndemnat la o prezenţă mare la vot pentru a susţine campania pro-europeană. „Datorită votului dumneavoastră, Moldova are şansa de a deveni membră a familiei europene. Nu lăsaţi satele noastre să treacă în mâinile hoţilor”, a spus ea. Şefa statului a avertizat că forţele pro-Kremlin vor încerca să blocheze drumul european al Republici Moldova în algerile locale, inclusiv prin cumpărarea alegătorilor, însă acest lucru poate fi împiedicat prin votul cetăţenilor.
Maia Sandu a denunţat războiul Rusiei din Ucraina vecină şi a acuzat Moscova că a complotat pentru a o înlătura de la putere. Săptămâna aceasta, ea a afirmat că Moscova „cumpără alegători” la alegerile locale. Ministerul rus de Externe a reacţionat la acuzaţiile lui Sandu catalogând-o drept o „ruşine” şi a declarat că aceasta încearcă să distragă atenţia de la eşecurile guvernului său.
Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 sunt al optulea exerciţiu electoral de acest tip de la proclamarea independenţei Republicii Moldova şi se vor desfăşura într-o singură zi pe întreg teritoriul ţării, inclusiv în regiunea autonomă Găgăuzia, excepţie făcând doar localităţile aflate sub controlul administraţiei nerecunoscute din Transnistria.
În cadrul acestui scrutin, care vine la doi ani de când la putere se află un guvern proccidental, vor fi aleşi pentru un mandat de patru ani reprezentanţii administraţiei publice locale, respectiv 898 de primari şi 11.058 de consilieri locali (raionali, municipali, orăşeneşti, comunali şi săteşti).
La alegerea consiliului local şi a primarului nu participă decât alegătorii care au reşedinţa în localitatea respectivă. Numărul total de alegători incluşi în Registrul de Stat al Alegătorilor este de 3 300 805 persoane, dar o bună parte dintre aceşti alegători sunt în diaspora.
Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puţin un sfert din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripţie. La turul al doilea este nevoie de participarea a cel puţin unei cincimi din numărul alegătorilor înscrişi.
În cursa electorală s-au înscris iniţial 36 de partide şi alianţe politice şi 319 de candidaţi independenţi pentru funcţia de primar. La Chişinău, se alege primarul general al capitalei, Consiliul municipal, precum şi cei 18 primari şi 290 de consilieri locali din suburbii. Pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău au fost înregistrate 28 de persoane, desemnate de 27 de partide politice şi un bloc electoral.
Aceste cifre se modifică însă după decizia de ultimă oră a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, care a decis vineri, în ultima zi a campaniei electorale, să excludă candidaţii partidului „Şansă” creat de oligarhul fugar Ilan Şor, pe motiv că are legături oculte cu Rusia, care se amestecă în procesul electoral şi încearcă să schimbe ordinea constituţională. Măsura va afecta circa 600 de candidaţi – inclusiv la Chişinău, unde rămân 27 de concurenţi – cărora Comisia Electorală Centrală va trebui să le aplice în dreptul numelor ştamplila „Retras” pe buletinul de vot..