În contextul unei găuri bugetare estimată la 30 de miliarde de lei, șeful statului, Nicușor Dan, aduce în prim-plan o temă veche, dar reluată cu o nouă abordare: implicarea serviciilor secrete în combaterea evaziunii fiscale.
Președintele propune ca această problemă să fie introdusă în Strategia Națională de Apărare, un pas ce ar deschide calea unei colaborări mai extinse între instituțiile statului și, implicit, o intensificare a acțiunilor împotriva fraudelor fiscale.
„Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală, și e nevoie ca instituțiile, inclusiv serviciile, să se preocupe de problema asta”, a declarat Nicușor Dan, menționând că discuția este deja pe masa ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, actual premier interimar.
Măsura ar urma să fie analizată în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dar o eventuală modificare a Strategiei Naționale de Apărare ar necesita și sprijinul unei majorități parlamentare care rămâne, pentru moment, incertă, în condițiile în care PSD nu și-a exprimat poziția finală.
Un plan cu ecouri în trecut
Demersul lui Nicușor Dan nu este o premieră. Fostul președinte Traian Băsescu a încercat un plan similar în 2005, când a inclus corupția la nivel înalt printre amenințările la securitatea națională. Inițiativa a dus, în 2010, la un protocol între SRI și ANAF, concretizat printr-un „Plan comun de măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a evaziunii fiscale”, semnat de reprezentanți de marcă ai justiției și serviciilor secrete din acea vreme.
Între 2012 și 2017, colaborarea dintre SRI și ANAF a dus la detașarea unor specialiști în structurile centrale ale ANAF, însă fără implicare directă în controale sau furnizarea de informații operative. Cu toate acestea, în 2017, protocolul a fost anulat de Guvernul Grindeanu, în ciuda faptului că anul respectiv a fost unul dintre cei mai performanți în colectarea veniturilor bugetare.
Criticile nu au întârziat să apară, în special din partea PSD, care a acuzat o implicare excesivă a serviciilor secrete în activitatea fiscală. Liviu Dragnea, lider PSD la acel moment, sublinia că ANAF „nu a fost gândit să fie un melanj între ANAF și SRI”.
Ce spun experții
Economistul Andrei Caramitru susține inițiativa lui Nicușor Dan, descriind-o drept „excelentă”, însă atrage atenția că soluțiile trebuie să fie mai tehnice și mai eficiente:
„Evaziunea fiscală, în special pe TVA, e cea mai mare conductă de fraudă și furt din economie. Zonele rurale controlate de baroni și caruselele de TVA de la importatori sunt două focare majore”, afirmă acesta. Caramitru propune implementarea taxării inverse pe TVA și obligativitatea declarațiilor anuale de venituri și active pentru cei mai bogați 5-10% dintre români.
Cristian Barna, fost prorector al Academiei de Informații, aduce o altă nuanță în dezbatere: problema României nu este lipsa capacității de acțiune, ci lipsa voinței și coordonării între instituțiile statului.
„Poate SRI să culeagă cele mai bune informații, dacă ministrul Finanțelor nu face controale, dacă procurorul nu cere transformarea lor în probe, atunci totul rămâne fără finalitate”, explică Barna. În opinia sa, cadrul legislativ nu este vid, ci ambiguu, iar această „ceață” oferă spațiu de contestare în instanțele naționale și internaționale.
Tot Barna subliniază că nici corupția și nici evaziunea nu sunt prevăzute în mod explicit în Legea 51/1991 privind securitatea națională, ci doar deduse din formulări generale. Această ambiguitate, spune el, trebuie rezolvată legislativ dacă se dorește o implicare efectivă a serviciilor.
O decizie constituțională complicată
Un alt obstacol major în calea reactivării parteneriatului între SRI și ANAF este decizia Curții Constituționale din 2019, care a declarat neconstituționale protocoalele secrete încheiate între Parchet și SRI. Această decizie a scos serviciul din anchetele penale, limitându-i semnificativ atribuțiile în zona probatorie.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, atrage atenția că nu evaziunea fiscală este marea problemă a statului român, ci corupția.
„Poate să încerce orice, dar nu cred că va avea succes. Nu din cauza CCR, ci pentru că am mai avut astfel de încercări. Iar fără producție, fără o economie solidă, nu ai ce să colectezi. Impozitul nu e o sancțiune. E un procent dintr-un profit care poate nici nu există”, susține Zegrean.
