Dependența de gaz

Dependenţa de gaz a Europei, la fel de ridicată ca înainte de criză, aduce modificări importante de preţ la orice limitare a livrării, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă, transmite Economedia. Astfel, un incident la un gazoduct din Norvegia a determinat modificări importante de preț pe burse, la fel cum se întâmpla înainte de criză în situația întreruperii gazelor din Rusia.

Analiza datelor Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu a modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependența de Rusia cu dependența de alte țări. Se poate observa că dependența de importurile de energie din Rusia au scăzut de 3 ori, dar nu a fost eliminată total.

Există falsa idee că criza gazelor a determinat o schimbare radicală pe piața energiei, și gazele au fost lăsate deoparte. Statistica arată că lucrurile nu stau deloc așa, notează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

În ceea ce privește dependența de importurile de gaze, aceasta a crescut în ultimii ani, chiar dacă a scăzut dependența de importurile de gaze provenite din Rusia de trei ori.

„Dependenţa de importurile de gaze ale UE a crescut în ultimii ani, chiar dacă a scăzut dependenţa de importurile de gaze provenite din Rusia. Au scăzut puternic cantităţile de gaze importate prin conducte din Rusia, acestea scăzând de 4 ori, dar au crescut de 3 ori importurile de gaze din Rusia prin LNG. Singura reducere a dependenţei de importuri o putem observa pe piaţa produselor petroliere, unde a scăzut dependenţa Europei de importuri cu circa 8%. Este şi sectorul unde avem cea mai mare reducere a dependenţei faţă de un produs energetic din Rusia, practic dependenţa faţă de Rusia scăzând de 6 ori”, mai arată analiza Asociației Energia Inteligentă

În același timp, dependenţa faţă de cărbunele importat în UE a crescut în anii 2021 şi 2022, odată cu repornirea unor centrale pe cărbune urmare a crizei gazelor şi a revenit ulterior la nivelul din anul 2019. Cea mai redusă scădere a dependenţei de importuri din Rusia este la nivelul cărbunelui, aceasta diminuându-se cu doar 6%.

„Ţările insulare se găsesc în topul ţărilor dependente de energie, iar la polul opus este România (a 4 cea mai puţin dependentă ţară din UE), înainte de Suedia, Estonia şi Islanda”, potrivit analizei.

De asemena, România este ţara cea mai puţin dependentă de gazele de import şi a doua ţară cea mai puţin dependentă de importul de produse petroliere.

„Aceste date arată importanţa energiei securitare în funcţionarea Europei şi cu atât mai mult a gazelor naturale în această construcţie, ceea ce ar trebui să fie o lecţie importantă pentru politicile publice şi ar trebui să determine rapide adaptabilităţi pentru a se evita unele dintre crizele viitoare energetice care se prefigurează”, a concluzionat Dumitru Chisăliţă.