Votul e în curs.
Cehii şi Irlandezii merg la urne, vineri, a doua zi de vot în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, în care aproximativ 360 de milioane de alegători pot vota în decurs de patru zile, transmite Agerpres.
În Irlanda sunt 14 locuri puse la bătaie în alegerile pentru Parlamentul European, care au loc în acelaşi timp cu alegerile locale. Îngrijorarea publică faţă de numărul tot mai mare de solicitanţi de azil în Irlanda a dus la apariţia unui val de candidaţi independenţi, care promit politici mai dure în materie de imigraţie.
În Republica Cehă votul se desfăşoară vineri şi sâmbătă, pentru alegerea a 21 de eurodeputaţi. Partidul de opoziţie ANO este cotat cu 23,1%, devansând la limită partidele din coaliţia guvernamentală, şi ar putea obţine până la 6 locuri, potrivit STEM, o agenţie de sondaje cehă.
După ce UE a ieşit din pandemia de COVID-19 cu o creştere economică în stagnare, zdruncinată de războiul din Ucraina, luptând să facă faţă unei imigraţii în creştere şi confruntându-se cu pericolele schimbărilor climatice, aceste alegeri pline de incertitudine cu privire la calea viitoare a blocului. Este, de asemenea, primul scrutin european de când Regatul Unit a devenit singura ţară care a părăsit oficial blocul comunitar, în 2020.
Olandezii au fost primii care au votat la alegerile europene, joi. Prezenţa la vot a fost estimată la 46,8%, cea mai mare de la alegerile europene din 1989. Partidul de extremă-dreapta al lui Geert Wilders a înregistrat progrese importante, dar a fost devansat de o alianţă politică de centru-stânga, potrivit unui sondaj la ieşirea de la urne, publicat joi seară de televiziunea olandeză. Conform acestui sondaj, alianţa social-democrată-verde formată din Partidul Muncii şi GroenLinks a obţinut opt din cele 31 de locuri în Parlamentul European ce revin Olandei. Partidul pentru Libertate (PVV) al lui Wilders, anti-imigraţie şi anti-islam, ar urma să obţină şapte locuri. Cu toate acestea, rezultatele de joi au fost un succes pentru partid. În urmă cu cinci ani, a intrat în Parlamentul European cu un singur europarlamentar.
Liderul extremei drepte olandeze a obţinut o victorie şocantă în alegerile parlamentare naţionale din noiembrie 2023 şi va guverna acum alături de alte trei partide de dreapta. Dacă rezultatul bun obţinut de partidele de extremă dreapta în Olanda se va repeta şi în alte ţări, acestea ar putea obţine împreună zeci de locuri în plus în parlament, care are puterea de a modifica şi bloca legislaţia UE, comentează DPA.
Italia, Letonia, Malta, Malta şi Slovacia vor începe să voteze sâmbătă, iar italienii vor vota în două zile, sâmbătă şi duminică. În restul UE, alegerile vor avea loc duminică, 9 iunie.
Odată numărate voturile şi vor fi aleşi politicienii în Parlamentul European, partidele politice se vor constitui în diferite grupuri paneuropene.
După aflarea rezultatelor şi după ce noul parlament va începe să prindă contur, liderii UE se vor reuni în cadrul unui summit informal pentru a începe procesul de selecţie a noului preşedinte al Comisiei, cea mai puternică funcţie executivă din UE.
Preşedinta în exerciţiu, Ursula von der Leyen, candidează pentru un al doilea mandat. Pentru a reuşi, politiciana conservatoare germană are nevoie mai întâi de sprijinul unei majorităţi calificate a liderilor UE. Apoi, Parlamentul European trebuie să aprobe cu majoritate de voturi numirea ei.
În 2019, von der Leyen a fost aprobată cu o marjă de doar nouă voturi.
Având în vedere creşterea preconizată a partidelor de extremă dreapta în parlament, ea s-ar putea confrunta cu o provocare şi mai dificilă de data aceasta în a-şi menţine postul, conchide.
