NICOSIA – Guvernele Uniunii Europene nu pot alege dacă să execute mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională împotriva a doi lideri israelieni și a unui comandant Hamas, a declarat sâmbătă șeful politicii externe a UE.
Mandatele CPI sunt obligatorii, UE nu poate alege, afirmă Borrell
CPI a emis joi mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a fostului său ministru al apărării Yoav Gallant și a liderului Hamas Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime împotriva umanității.
Toate statele membre ale UE sunt semnatare ale tratatului fondator al CPI, denumit Statutul de la Roma.
Mai multe state UE au declarat că își vor îndeplini angajamentele asumate în temeiul statutului, dacă va fi necesar, însă prim-ministrul ungar Viktor Orban l-a invitat pe Netanyahu să viziteze țara sa, asigurându-l că nu se va confrunta cu niciun risc dacă va face acest lucru.
„Statele care au semnat Convenția de la Roma sunt obligate să pună în aplicare decizia instanței. Nu este opțional”, a declarat Josep Borrell, cel mai înalt diplomat al UE, în timpul unei vizite în Cipru pentru un atelier al activiștilor pentru pace israelieni și palestinieni.
Aceleași obligații sunt obligatorii și pentru țările care aspiră să adere la UE, a spus el.
„Ar fi foarte amuzant ca noii veniți să aibă o obligație pe care membrii actuali să nu o îndeplinească”, a declarat el pentru Reuters.
Statele Unite au respins decizia CPI, iar Israelul a declarat că demersul CPI a fost antisemit.
„De fiecare dată când cineva nu este de acord cu politica unui guvern israelian – (este) acuzat de antisemitism”, a declarat Borrell, al cărui mandat de șef al politicii externe a UE se încheie luna aceasta.
„Am dreptul să critic deciziile guvernului israelian, fie că este vorba de dl Netanyahu sau de altcineva, fără a fi acuzat de antisemitism. Acest lucru nu este acceptabil. Ajunge”.
Campania de 13 luni a Israelului în Gaza a ucis aproximativ 44 000 de palestinieni și a strămutat aproape întreaga populație a enclavei, creând în același timp o criză umanitară, afirmă oficialii din Gaza.
Israelul și-a început ofensiva după atacul condus de Hamas la 7 octombrie 2023, care a ucis 1 200 de persoane în sudul Israelului, alte peste 250 fiind luate ostatice, a declarat Israelul.
În decizia lor, judecătorii CPI au declarat că există motive rezonabile să se creadă că Netanyahu și Gallant sunt responsabili din punct de vedere penal pentru acte care includ uciderea, persecuția și înfometarea ca armă de război, ca parte a unui „atac generalizat și sistematic împotriva populației civile din Gaza”.
Mandatul pentru Masri enumeră acuzații de ucidere în masă în timpul atacurilor din 7 octombrie 2023. Israelul afirmă că l-a ucis pe Masri.
